5 Factori vatamatori ce pot afecta muncitorii in constructii

Factori vatamatori profesionali si combaterea lor

1. Temperatura

» In urma cercetarilor institutelor stiintifice, s-a stabilit urmatorul regim al temperaturii aerului din incaperile in­chise in care se lucreaza:

  • pentru munca usoara: vopsitori, electromecanici: 16 – 22°;
  • pentru munca de greutate mijlocie: dulgheri, tam­plari, lacatusi: 14 – 17°;
  • pentru munca grea: chesonari, sapatori: 10 – 14°.

» Temperatura ridicata poate provoca „arsura termica” sau „socul termic”. Temperatura scazuta poate provoca raci­rea organismului si diferite boli.

» Fiecare dintre aceste conditii necorespunzatoare este in­sotita de o sporire a numarului accidentelor de munca, in­trucat, la o temperatura ridicata, muncitorul se moleseste, iar la una coborata, amorteste. In amandoua cazurile, forta de munca scade.

» Pentru imbunatatirea conditiilor de munca la locurile cu temperatura ridicata sau scazuta, se iau urmatoarele masuri:

  • izolarea termica;
  • instalarea de paravane pentru protectie;
  • mecanizarea operatiilor;
  • constructia si dimensionarea justa a incaperilor, asa incat sa se asigure un schimb suficient de aer;
  • intrebuintarea ventilatiilor;
  • imbracamintea de protectie.

2. Praful industrial

» Praful industrial este alcatuit din particelele mici de substante solide care se gasesc in aer.

» Se formează praf:

  • prin faramitare mecanica la concasoare, la daramarea cladirilor si la transportul materialelor de constructii;
  • in urma exploziilor la lucrari de terasamente si in cariere.

» Praful se deosebeste dupa felul materialului din care provine: lemn, mineral, nisip, ciment.

» In unele cazuri, praful poate actiona si ca o substanta otravitoare: praful de silicati, praful de plumb, provocand intoxicatii.

» Cu cat praful este mai fin, cu atat patrunde mai adanc prin caile respiratorii si cu atat apar mai repede bolile pro­fesionale.

» Praful de silicat provoaca inflamarea tesuturilor plamanilor si da nastere bolii profesionale numita „silicoza”, care se intalneste mai des la tocilari de scule, la cei care lucreaza cu nisip si la incarcatorii de ciment, de ipsos, de var.

» Combaterea prafului se face prin urmatoarele mijloace:

  • reorganizarea proceselor tehnologice: de exemplu inlocuirea polizoarelor naturale cu polizoare artificiale, intre­buintarea miniului de plumb numai in amestec cu ulei de in, mecanizarea incarcarii si descarcarii la procesele care dau nastere la praf, precum si transportul pneumatic al unor ma­teriale, ca ciment, ipsos, var;
  • umezirea materialelor care dau praf: de exemplu in cazul daramarilor;
  • acoperirea masinilor care produc praf cu mantale de protectie si absorbirea prafului: de exemplu la masinile de tamplarie;
  • instalarea ventilatiilor in ateliere si in intreprinderi;
  • curatarea incaperilor si a locurilor de munca;
  • protectia muncitorilor cu imbracaminte speciala im­permeabila contra prafului, intrebuintarea mastilor contra prafului si instalarea de lavoare, dusuri.

3. Substantele toxice si intoxicatiile profesionale

» La executarea unor lucrari de constructii: terasamente, zidarii, beton, tencuieli, vopsitorii, muncitorii din con­structii folosesc adesea substante toxice, otravitoare.

» Substantele toxice patrund in organism prin respiratie, cazul gazelor toxice, pe cale orala, prin pielea maini­lor sau prin pielea fetei: substante care dizolva grasimile, ca benzina, spirtul, benzenul.

» Cauzele care dau nastere la intoxicatii sunt:

  • gazele periculoase ce se acumuleaza la executarea sapaturilor in transee, in gropi, in fundatii sau in puturi;
  • oxidul de carbon care se produce la uscarea cladi­rilor si la lucrarile de finisaj;
  • gazul sulfuros care se produce la lucrarile de fie­rarie;
  • vaporii de plumb care se produc la lucrarile de in­stalatii sanitare si la lucrarile de vopsitorie;
  • benzenul care se produce la lucrarile de vopsitorie;
  • terebentina si solventii care se intrebuinteaza la lucrarile de vopsitorie;
  • acetilena care se intrebuinteaza in sudura autogena;
  • defectele utilajului: de exemplu neentanseitatea con­ductelor de gaze, executarea lucrarilor de fundatii in timpul iernii, lipsa sistemelor de ventilatie in atelierele de vopsi­torie;
  • pregatirea tehnica si sanitara insuficienta a tehni­cienilor si muncitorilor.

» Combaterea intoxicatiilor se face prin urmatoarele mijloace:

  • acolo unde este posibil se inlocuiesc substantele toxice cu substante nevatamatoare: de exemplu miniul de zinc inlocuieste miniul de plumb;
  • se mecanizeaza procesele manuale: de exemplu se introduc masini pentru frecarea vopselelor;
  • se izoleaza si se amenajeaza special incaperile in care se produc substante toxice: de exemplu atelierul pentru pre­pararea vopselelor;
  • se introduc dispozitive de protectie, in special masti contra substantelor toxice, la lucrarile de sapaturi, canale.

4. Zgomotul si trepidatiile

» Din cauza zgomotului, nu sufera numai auzul, ci slabeste si atentia si este atacat sistemul nervos. Ca urmare, se reduce capacitatea de munca si sporeste numarul accidentelor.

» Trepidatiile dezvolta si accelereaza urmarile daunatoare ale zgomotului.

» La actiuni puternice ale zgomotului sunt supusi urmatorii muncitori:

  • fierarii care lucreaza cu mana;
  • tinichigiii;
  • spargatorii de pietre;
  • nituitorii de rezervoare;
  • sapatorii care lucreaza cu explozivi.

5. Iluminatul industrial

» Iluminatul are o mare importanta pentru productivitatea muncii. Daca iluminatul este rational, productivitatea creste, iar daca este necorespunzator, el influenteaza in rau asupra sanatatii, reduce productivitatea si duce la sporirea acci­dentelor.

» Iluminatul locurilor de munca trebui sa fie uniform, fara umbre, sa aiba aceeasi intensitate si sa nu dea o stralucire prea mare, orbitoare.

» Exista trei feluri de iluminat: natural, artificial si mixt.

» Iluminatul santierelor trebuie sa asigure o buna vizibi­litate la locurile de munca, sa lumineze spatiile de trecere si locurile inchise.

» In incaperile unde se lucreaza cu masini unelte si cu masini de constructii, trebuie sa se prevada si iluminatul de siguranta, care are o sursa de energie separata de sursa prin­cipala. El intra in functiune atunci cand sursa principala s-a defectat.

 

Cea mai variata gama de mobilier si decoratiuni online!

 

Bibliografie: Notite si materiale didactice din suport curs Universitatea Tehnica de Constructii



Parerea ta conteaza

Scrie parerile sau intrebarile tale despre acest subiect

Campurile cu * sunt obligatorii de completat! Adresa de email nu va fi facuta publica.


*