Ce este Casa La Rosu?

Care sunt lucrarile unei case La Rosu?

» Prin cladire La Rosu” se intelege cladirea avand zidurile, planseele si acoperisul executate, dar nefiind finisata (denumirea La Rosu” se datoreaza culorii pe care o are zidaria netencuita).

» Principalele sale elemente sunt:

1. Fundatiile: servesc ca suport al cladirii, pentru asezarea ei pe teren. Terenul pe care se aseaza fundatia se numeste teren de fundatie. Adancimea talpii fundatiilor trebue sa fie de cel putin un metru de la nivelul terenului, pentru a fi aparata de inghet. Ele merg in adancime pana la un teren bun si rezistent.

» Fundatiile se executa de obicei din beton sau beton armat. La constructiile de lemn, fundatiile sunt alcatuite din piloti de lemn.

» Forma fundatiilor, materialele din care se fac si felul executiei depind de natura terenului, ca si de greutatea si natura constructiei.

2. Zidurile de sustinere (de rezistenta) se sprijina pe fundatii si sustin la randul lor toate elementele cladirii rezemate sau legate de ele. Aceste ziduri se executa din zidarie de caramida, piatra, beton sau beton armat.

3. Scheletul de sustinere (de rezistenta) poate fi executat din lemn, beton armat sau otel.

  • Scheletul de lemn este alcatuit in general dintr-o grinda orizontala (talpa), pe care se sprijina stalpi verticali (popi), iar acestia sustin o alta grinda orizontala (cosoroaba). Pentru a fixa mai bine scheletul, intre talpa, popi si cosoroaba se monteaza intarituri inclinate (contrafise sau contra-vantuiri). Piesele de lemn sunt fixate  intre ele prin cuie, scoabe sau buloane. La locurile de intalnire, ele se leaga prin imbinari.
  • Scheletul metalic se executa din traverse sau grinzi de otel de diverse forme (profilate), legate intre ele cu nituri si buloane sau sudate.
  • Scheletul de beton armat se executa din beton cu armatura de otel. El este alcatuit din stalpi si grinzi, care formeaza cadre. Intre cadre se executa pereti despartitori. Betonul se toarna in tipare sau cofraje.

4. Planseele se executa deasupra fiecarui etaj, despartind etajele intre ele. Ele se reazema pe zidurile de rezistenta sau pe scheletul constructiei. Planseele se construiesc din lemn, beton armat, traverse metalice, bolti de caramida.

  • Planseele de lemn sunt alcatuite din grinzi rezemate pe scheletul sau zidurile de rezistenta. Distanta dintre grinzi este de 0,60-1,00 m. Deasupra lor se bat pardoseli de lemn (dusumele – parchet), iar dedesubt se executa plafonul. Pentru izolarea de frig sau zgomot, intre grinzi se vor monta fasii de vata minerala.
  • Planseele de beton armat au avantajul fata de cele de lemn ca nu ard si sunt mai rezistente, iar fata de cele metalice, au avantajul economiei de otel. Aceste plansee se sprijina pe ziduri sau pe scheletul de beton armat sau metalic, formand corp comun cu stalpii si cu grinzile acestuia.
  • Planseele metalice se executa din traverse de otel, avand sectiunea in forma de “I”. Traversele se aseaza la distanta de 0,60-1,00 m una de alta. Spatiul dintre traverse se poate umple cu scanduri, cu placi de beton armat, cu boltisoare de caramidă, de beton etc.

5. Peretii despartitori se sprijina pe scheletul constructiei sau pe grinzile planseelor. Ei servesc la despartirea incaperilor, asa cum se prescrie in planuri. Peretii despartitori se executa din zidarie de caramida (plina, caramida gaurita, caramida eficienta), din BCA sau BCU, din placi prefabricate, din schelet de lemn.

» In peretii despartitori, ca si in cei de rezistenta, se prevad golurile necesare usilor si ferestrelor. Pentru sustinerea zidariei, deasupra golurilor se monteaza grinzi de lemn, otel sau beton armat, numite buiandrugi sau se execută boltisoare de caramida.

» In jurul golurilor se zidesc intre caramizi bucati de lemn, numite ghermele, care servesc la fixarea tamplariei.

6. Cosurile si ventilatiile se executa in peretii despartitori sau in cei de rezistenta, pentru a indeparta fumul produs de sobe ori de calorifer sau pentru ventilarea cladirii. Spre a corespunde scopului lor si a nu da nastere la incendii, executia cosurilor trebuie facuta cu o atentie deosebita.

7. Izolatiile care se executa intr-o cladire pot fi:

  • Izolatii hidrofuge, care au scopul de a apara cladirea de actiunea distrugatoare a umezelii. Pentru a impiedica patrunderea in zidarie a umezelii din pamant, se fac izolatii orizontale. Ele sunt alcatuite din unul sau mai multe straturi impermeabile (asfalt, carton asfaltat), asezate pe fundatiile zidurilor, intre beton si zidarie. In subsoluri si in pivnite,  umezeala  poate patrunde si prin pereti. Pentru a impiedica acest lucru, pe peretii subsolurilor se fac izolatii verticale. Ele sunt alcatuite tot din straturi impermeabile, lipite de pereti. Deasupra teraselor si a balcoanelor se executa deasemenea izolatii, asezate pe planseu si peste care se executa apoi pardoselile.
  • Izolatii termice, care apara cladirea impotriva caldurii si a frigului.
  • Izolatii fonice (acustice), care opresc patrunderea zgomotului dintr-o incapere in alta sau de afara in cladire si invers.

8. Scarile sunt elementele de constructie care servesc pentru circulatia intre etaje. Ele sunt alcatuite din trepte, contratrepte, podeste, vanguri si balustrada cu mana curenta.

9. Acoperisul este asezat peste ultimul etaj al cladirii, in scopul de a o apara. El este alcatuit din invelitoare, impreuna cu constructia care o sustine.

» Invelitoarea este formata dintr-un material protector (tabla, tigla, olane).

» Constructia de sustinere sau de rezistenta a acoperisului este formata dintr-un schelet numit sarpanta. Deobicei sarpanta se executa din lemn, fiind formata din ferme sau din scaune.

» Intre ferme se aseaza grinzi numite pane, peste care se monteaza capriorii. Fermele se asează la distante intre 3 şi 6 m, panele la 2,5-3,5 m, iar capriorii la 0,70-1,00 m.

» Pe capriori se bat scanduri, formand astereala, peste care se fixeaza invelitoarea.

» Constructia de sustinere a acoperisului se executa deasemenea din otel sau beton armat.

10. Invelitorile se pot confectiona din materiale variate. Cea mai simpla invelitoare se executa din carton asfaltat, batut pe astereala. Uneori peste primul strat de carton se lipeste cu bitum un al doilea strat, fixandu-se cu sipci pentru a nu fi smuls de vant.

» O invelitoare rezistenta este cea executata din tabla galvanizata, prinsa de astereala cu copci.

» Invelitorile de olane sau tigle sunt deasemenea rezistente. Ele se pot executa fara astereala, tigla aaezandu-se pe sipci batute peste căpriori.

» La construcţiile rurale se executa invelitori din sită sau sindrila (scandurele inguste batute peste sipci), din stuf sau paie.

» Partea acoperisului iesita in afara liniei fatadei se numeste streasina. Ea are rolul de a apara fatada contra ploilor.

» Apa ce se scurge de pe invelitoare se aduna in jgheaburi de tabla, montate la marginea streasinelor. Din acestea, apa se scurge prin burlane pana la trotuar, de unde trece in rigole sau direct la canalizare.

» Pentru a se putea iesi din pod pe acoperis, se executa rame cu capac numite tabacheri. Capacul lor este prevazut cu geam, pentru luminarea podului. In cazul acoperisurilor grele, cum sunt cele de tigla, iesirea pe acoperis se face prin lucarne. Acestea sunt construite din lemn si prevazute cu ferestre.

Bibliografie: Notite cursuri Universitatea Tehnica de Constructii



Parerea ta conteaza

Scrie parerile sau intrebarile tale despre acest subiect

Campurile cu * sunt obligatorii de completat! Adresa de email nu va fi facuta publica.


*