Cum se tencuiesc peretii?

Tencuirea peretilor

» Tencuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana – verticala, respectiv orizontala – iar fata vazuta este driscuita. Aceste tencuieli se mai numesc si tencuieli driscuite.

» Tencuielile acestea sunt cele mai des intrebuintate si se folosesc la locuinte, scoli, birouri, magazine, constructii industriale, atat in interior cat si pe exterior.

» Dupa pregatirea suprafetelor pentru ca sa se aplice pe ele tencuiala, se trece la executarea propriu-zisa a tencuielilor, care cuprinde trasarea şi aplicarea mortarului pe aceste suprafete.

Trasarea suprafetelor de tencuit

» Trasarea se face in scopul de a stabili verticalitatea sau orizontalitatea si planeitatea suprafetelor tencuielii precum si in vederea obtinerii unei grosimi cat mai reduse a acesteia, pentru ca sa nu se risipeasca materialele.

» Trasarea cuprinde urmatoarele operatii: punctarea si executarea stalpisorilor sau fixarea reperelor.

» Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar, astfel ca fata acestor martori sa corespunda cu fata grundului care urmeaza sa se aplice. Intre mar­tori se executa stalpisori, care servesc pentru nivelarea grundului.

» Aceste operatii se fac astfel:

» La pereti interiori: in partea de sus a peretelui, la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin, se bate in rostul de zidarie un cui, astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretelui cu 1-1,5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipit sfoara firului cu plumb, lasand greutatea plumbului sa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara, la 20 cm de pardoseala, se bate un al doilea cui, pana ce floarea lui atinge sfoara;

» Dupa baterea celor doua cuie, se controleaza grosimea tencuielii obtinute de-a lungul sforii. Daca din cauza neregularitatii zidului, grosimea obtinuta depaseste in multe locuri grosimea normala de 2 cm, se bate atat cuiul de sus cat si cel de jos, astfel ca sa se obtina o gro­sime de tencuiala cat mai mica, mergand in unele locuri chiar pana la 0,5 cm.

» Intre aceste doua cuie se mai bate in acelasi mod inca un cui la mijlocul distantei dintre ele. Se repeta operatiile si la cealalta margine a peretelui.

» Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii, la 1-2 m, cate un cui, pana ce floarea acestuia atinge sfoara.

» In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare pre­cum si intre cuiele de langa pardoseala.

» In jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar nivelandu-le pana la floarea cuiului, formand astfel asa numitii martori. Mar­torii se mai pot face lipind cu mortar langa cui, in pozitie orizontala, o bucata de sipca la nivelul florii lui.

» Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de var sau de var si ciment, de 8-12 cm latime, nivelate cu un drep­tar, prin miscarea succesiva a acestuia in sus si in jos, rezemat pe martori. Pe portiunile de fasie care formeaza goluri sub dreptar, se aplica mortar si se niveleaza din nou. Fasiile astfel executate se nu­mesc stalpisori sau repere de mortar.

» Se recomanda, ca marginile stalpisorilor sa fie neregulate, pen­tru ca sa faca o mai buna legatura cu grundul.

» La executarea tencuielilor in cladiri importante, la care se cere o precizie mai mare in obtinerea supra­fetelor plane, stalpisorii se executa din mortar pe baza de ipsos. In acest caz pe doi martori pe aceeasi verticala, se tine lipit un dreptar pe cant din scandura de 24 mm grosime, iar spatiul dintre dreptar si perete se umple cu mortar de ipsos cu ajutorul mistriei, obtinandu-se astfel stalpisori de 2,5 cm latime cu fata foarte neteda. Dupa intarirea mortarului sub dreptar, acesta se scoate si se repeta opera­tia pentru executarea altor stalpisori. In cazul executarii stalpisorilor din mortar de ipsos se recomanda sa se execute martori numai langa tavan si pardoseala, fara alti martori intre acestia, si sa se foloseasca dreptare lungi cat inaltimea peretelui.

» Pe stalpisorii astfel formati se executa nivelarea mortarului grun­dului cu ajutorul dreptarului, tinut orizontal intre doi stalpisori.

» Pentru a usura munca tencuitorului este mai bine ca dreptarul pentru nivelarea mortarului sa fie tinut in pozitie verticala, cu scopul ca la incaperi cu inaltimi mici si in cazul aplicarii mecanizate a tencuielilor, in loc de stalpisori verticali se executa fasii orizontale.

» Pentru aceasta, in modul descris mai inainte, se executa doua randuri orizontale de martori, la distante de 50-60 cm de la tavan si de la pardoseala. Intre martorii astfel fixati se executa in mod analog ca si stalpisorii, fasii orizontale din mortar de var sau var- ciment, iar in cazul unei cerinte de precizie mai mare, fasii din mor­tar de ipsos.

» Martorii executati din mortar se pot inlocui cu martori de inven­tar, care sunt niste cuie speciale cu floarea lata. Acesti mar­tori se bat direct in rosturile zidariei pen­tru formarea martorilor de mortar. In jurul acestor martori metalici nu se mai aplica mortar, iar dreptarul pentru executarea stalpisorilor sau fasiilor orizontale se tine aplicat direct pe floarea acestor mar­tori de inventar. Dupa executarea stalpisorilor sau fasiilor, martorii se scot pentru a fi refolositi.

» Stalpisorii sau fasiile orizontale se executa in general din ace­lasi mortar ca si grundul. In cazul in care acestia se executa din mortar de ipsos, atunci, dupa aplicarea si nivelarea grundului, stalpi­sorii sau fasiile se scot afara cu dalta sau cu ciocanul de zidar si golul ramas se umple cu mortar de acelasi fel cu al grundului.

» Reperele, stalpisorii si fasiile orizontale, din mortar pot fi inlo­cuite cu repere de lemn sau repere metalice de inventar.

» Reperele de lemn se executa din sipci drepte cu o fata data la rindea, care se fixeaza pe perete cu mortar de ipsos, dupa o sfoara intinsa intre cuiele batute in rosturile zidariei, cum s-a aratat la exe­cutarea martorilor de mortar.

» Reperele metalice se executa din scoabe lungi, facute din otel rotund Ø12 mm sau din fier patrat cu latura de 12 mm. Aceste scoabe se bat in rosturile zidariei dupa sfoara care marcheaza grosi­mea necesara a grundului ca pentru reperele de lemn.

» Se folosesc uneori si repere metalice speciale, executate din corniere, care se fixeaza pe pereti cu ajutorul unor piroane. Muchia dinspre perete a aripii cornierei perpendiculare pe perete, marcheaza fata stratului de grund.

» La peretii exteriori: trasarea se face la fel ca la peretii interiori, insa pe toata inaltimea cladirii si nu separat pe fiecare etaj in parte, deoarece altfel nu se poate asigura o suprafata plana a fatadei casei.

» In cazul in care fatada este prevazuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui, ca de exemplu brauri decorative, executate la rosu si care impiedica tinerea firului cu plumb la o distanta de zid cat grosimea tencuielii, firul cu plumb se tine departat de zid, astfel ca sa nu fie impiedicat de aceste elemente orizontale.

» Se masoara apoi distanta dintre firul cu plumb si zid din circa trei in trei metri si se stabileste distanta de la fir la fata tencuielii astfel ca sa rezulte o grosime minima a acesteia.

» Dupa aceasta, se bat cuiele martori astfel ca floarea lor sa fie la aceeasi distanta de firul cu plumb pe toata inaltimea cladirii. Mai departe se procedează ca la tencuielile pe peretii interiori.

» La tavane: la trasarea tavanului, se fixeaza in centrul lui un martor de ipsos gros de 1-1,5 cm. Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti, un dreptar lung in general cat latura mica a incaperii si cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta se aseaza dreptarul in pozitie orizontala. La capetele lui se fixeaza cate un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.

» Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se proce­deaza la fel, fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului, in noua pozitie.

» Folosind martorii astfel fixati, se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti. Daca suprafata tavanului este mare, se mai puncteaza si alte linii paralele, fixand martori in prelungirea liniilor stabilite prin martorii executati anterior si tinand dreptarul pe doi martori alaturati.

» Intre martorii fixati, se executa fasii de mortar de grund para­lele cu una din laturi, la fel ca la trasarea pe pereti.

» La fixarea martorilor se va urmari si aici sa nu se depaseasca grosimea normala a grundului.

Aplicarea spritului pe perete

» Spritul este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a tencuielii cu suprafata de tencuit.

» Pentru aceasta el nu trebuie sa umple toate neregularitatile si adanciturile suprafetei de tencuit, ci sa realizeze un strat continuu, ceea ce se obtine prin alegerea consistentei mai fluide a mortarului de sprit.

» Spritul se aplica pe suprafete de beton, de zidarie de piatra, pe sipci si trestie, si pe stufit. Pe zidarie de caramida in general spri­tul nu se aplica.

» La suprafetele de beton si de zidarie de piatra, pentru sprit se foloseste lapte de ciment (ciment cu apă), uneori cu un mic adaos de nisip. La suprafetele de beton care urmeaza sa fie tencuite cu mortar de ipsos, mortarul pentru sprit se prepara din ciment cu adaos de var.

» Stratul de sprit se aplica fie manual, fie mecanizat. Aplicarea mecanizata se face cu pompe de mortar.

» Manual, stratul de sprit se aplica prin aruncarea cu putere a mortarului cu canciocul pe suprafata de tencuit, astfel incat sa for­meze un strat cat mai subtire, circa 1 mm, numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.

» Stratul de sprit nu se niveleaza, ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.

» La suprafetele cu plasa de rabit nu se aplica sprit, ci în locul acestuia se aplica un strat suport pentru grund,  din mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment, dupa cum este si mortarul grundului. Acest tip de mortar trebuie sa aiba o consistenta mai vartoasa decat a grundului, si se aplica apasandu-l cu dosul mistriei, astfel incat sa patrunda bine in ochiurile plasei. Suprafat rezultata trebuie sa ramana cat mai aspra pentru a asigura o buna legatura cu grundul ce urmeaza a fi aplicat.

Aplicarea grundului

» Grundul este stratul cel mai gros al tencuielii si care serveste pentru acoperirea neregularitatilor supra­fetelor de tencuit si ca sa dea forma bruta, pe care se aplica apoi stratul vizibil.

» La suprafetele de beton care urmeaza sa fie tencuite si care au rezultat din executie destul de regulate, fara abateri insemnate de la verticala la pereti si de la orizontala la tavane, se aplica direct stratul vizibil peste sprit, netezit in prealabil dupa oarecare zvantare a lui, fara sa se mai execute grundul.

» Mortarele folosite pentru stratul de grund sunt conform tabelului urmator:

» Grundul se aplica numai dupa ce spritul s-a intarit.

» Cand grundul se aplica direct pe zidaria de caramida si aceasta este foarte uscata, suprafata ei se stropeste cu apa inainte de a se aplica grundul, pentru ca zidaria de caramida sa nu absoarba apa necesara intaririi mortarului.

» Grundul se aplica manual sau mecanizat. Aplicarea mecanizata se face cu pompe de mortar sau cu masini de tencuit.

» Aplicarea manuala se face in general intr-un singur strat, prin aruncarea cu putere a mortarului pe suprafetele de tencuit. Arunca­rea mortarului se face direct cu canciocul, cu mistria sau cu farasul.

Uneori mortarul din targa se pune cu mistria pe malaua patrat si de pe aceasta se arunca cu mistria pe suprafata de tencuit.

» Aplicarea mortarului pe perete se face intre stalpisori, in fasii orizontale, incepand de jos in sus, intr-un strat cat mai uniform si de grosimea stalpisorilor.

» Apoi, cu ajutorul dreptarului, tinandu-l in pozitie orizontala si sprijinit pe doi stalpisori, se niveleaza mortarul prin miscari orizon­tale de du-te-vino si deplasandu-l treptat de jos in sus, pentru ca ast­fel surplusul de mortar sa se adune pe dreptar. Acest mortar se arunca inapoi in targa de mortar direct cu dreptarul, tinandu-l in pozitie verticala.

» Dupa prima nivelare, se completeaza golurile ramase si se nive­leaza din nou.

» Pentru ca la aruncarea mortarului de grund, stalpisorii sa nu se ingroase, ceea ce ar provoca deformarea suprafetei lor si a grundu­lui, este necesar ca inainte de a face nivelarea cu dreptarul, stalpisorii sa fie curatati cu mistria de mortarul cazut pe ei.

» In cazul folosirii reperelor de inventar executate din corniere metalice, nivelarea mortarului se face cu un dreptar spe­cial.

» In cazul executarii tencuielilor folosind la pereti fasii orizontale, pentru nivelare dreptarul se tine in pozitie verticala, lipit pe doua fasii orizontale de ghidare si se deplaseaza pe aceste fasii cu miscari scurte in sus si in jos.

» Pentru ca sa nu se piarda mortarul care cade in timpul nivela­rii, se aseaza pe schela, lipit de perete, o scandura lata, de pe care mortarul cazut se strange cu mistria si se arunca fie pe perete pentru completarea golurilor ramase, fie in targa de mortar. La executarea tencuielii fara schela, planseul trebuie sa fie curat, pentru ca mor­tarul cazut sa nu se amestece cu corpuri straine.

» Suprafata grundului astfel obtinuta nu se netezeste, ea trebuie sa ramana aspra, pentru ca sa asigure buna aderenta a stratului vizi­bil. Daca dupa nivelare, suprafata grundului a iesit prea neteda sau stratul vizibil urmeaza sa fie aplicat dupa uscarea completa a grun­dului, ea se cresteaza cu mistria pe o adancime de 2-3mm, tragandu-se linii inclinate in doua sensuri, la distante de 5-6 cm una de alta. O aderenta mai buna se obtine brazdand suprafata grundului cu linii orizontale ondulate.

» Daca grundul se aplica in mai multe straturi, la mortarele pe baza de ciment sau ipsos, fiecare strat trebuie sa se aplice numai dupa intarirea stratului aplicat anterior, iar in cazul mortarelor de var, numai dupa ce acesta a inceput sa albeasca.

» In cazul in care stalpisorii de ghidare au fost executati din ipsos, dupa terminarea executarii grundului, acestia se scot, iar locul ramas se umple cu mortar de grund.

» La executarea grundului pe peretii exteriori, pe timp calduros, trebuie luate masuri pentru a proteja suprafata de razele solare si de vant.

» Protejarea se face prevazand paravane pe schela exterioara.

» La executarea grundului este necesar sa se dea o atentie deose­bita colturilor intrande si iesinde, pentru ca aceste colturi sa iasa drepte.

» La executarea spaletilor la usi, ferestre si nise, la colturi tre­buie in prealabil fixate dreptare la cumpana sau la boloboc, pentru ca aceste colturi sa rezulte drepte si verticale, respectiv orizontale.

» Aplicarea mortarului de grund la tavane se face de asemenea prin aruncarea lui cu putere intre fasiile de ghidaj, pana la grosimea acestora. Aplicarea se incepe din unul din colturile tavanului. Mor­tarul pentru tavane trebuie sa fie mai vartos decat cel pentru pereti.

» Nivelarea grundului se face intai cu mahalaua apoi cu drepta­rul, tinandu-l aplicat pe doua fasii si miscandu-l in dreapta si in stanga mergand indarat. Dreptarul se tine putin inclinat fata de tavan, pen­tru a strange pe el surplusul de mortar, care apoi se arunca in lada.

» Intrucat cantitatea de mortar, care cade la aplicarea grundului pe tavane, este mai mare decat la aplicarea pe pereti si este impras­tiata pe toata suprafata incaperii, este recomandabil sa se prinda pe mala mortarul ce cade, luandu-l apoi de pe mala cu mistria si aruncandu-l din nou pe tavan. De asemenea este necesar ca podina schelei de pe care se lucreaza sa fie continua si bine executata pentru ca sa se poata strange mortarul cazut.

» Dupa prima nivelare, se arunca mortar in golurile ramase si se niveleaza din nou, pana se obtine o suprafata continua a grundului.

» Racordarea dintre tavan si pereti se face fie in colt drept, formand o linie dreapta, fie cu o scafa rotunda simpla, fie cu un anumit profil.

» Racordarea in colt viu trebuie sa dea o linie perfect dreapta, in care scop, dupa aplicarea grundului, aceasta linie se verifica cu dreptarul.

Aplicarea stratului vizibil

» Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple si are ca scop sa dea forma si aspectul definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.

» Mortarul stratului vizibil, denumit si tinci, se prepara cu nisip cu granulele pană la 1 mm diametru. Inainte de aplicare mortarul se trece printr-un ciur cu ochiuri de 1,5 mm. Sau se poate cumpara tinci gata preparat la sac.

» Dupa aplicarea stratului vizibil, acesta se prelucreaza, pentru a-i da o suprafata perfect dreapta si uniforma ca aspect, fara zgarieturi, fara urme de innadiri.

» Stratul vizibil se aplica dupa uscarea grundului, sau albirea lui la tencuielile pe baza de var, incepand cu tavanul. Daca grundul este complet uscat, adica a trecut mai multa vreme de la aplicarea lui, acesta se stropeste inainte de aplicarea stratului vizibil.

» La tencuieli exterioare, inainte de aplicarea stratului vizibil, se executa toate profilurile fatadei.

» Aplicarea tinciului se face cu canciocul sau mistria, pe portiuni reduse si imediat se face intinderea lui cu drisca dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire, cautand sa se obtina o supra­fata cat mai regulata.

» Dupa zvantarea acestui strat, se face netezirea lui cu drisca de lemn.

» Netezirea se face stropind cu apa stratul aplicat, cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca, cu miscari circulare, pana la obti­nerea unei suprafete cat mai netede si uniforme.

» Suprafata netezita se verifica cu un dreptar, iar neregularitatile constatate se completeaza cu tinci si se niveleaza din nou, frecand suprafata pana ce capata acelasi aspect ca restul suprafetei frecate anterior.

» Netezirea tinciului se mai poate face si cu ajutorul driscii de lemn captusita cu cauciuc, care aluneca mai usor pe mortar si cu care se obtine o suprafata mai neteda.

» La netezirea colturilor intrande si iesinde, la colturile incaperii, la racordarea cu tavanul, la golurile pentru usi, ferestre si nise, trebuie sa se dea o atentie deosebita pentru ca sa se obtina linii per­fect drepte.

» Pentru ca sa se usureze munca, sa se mareasca productivitatea si sa se obtina rezultate mai bune, se intrebuinteaza in acest scop drep­tare speciale de colt metalice.

» Pentru a preintampina uscarea prea rapida si aparitia fisurilor, stratul vizibil se protejeaza de soare si de vant plase speciale de umbrit.

 

Sursa foto: Pinterest

Bibliografie: Notite si materiale didactice din suport curs Universitatea Tehnica de Constructii



1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*