Saparea santurilor pentru canalizare

Saparea manuala a santurilor pentru canalizarea exterioara

» Daca pentru respectarea pantei se folosesc riglele de trasare si vizorul mobil, saparea se incepe dupa ce toate riglele de trasare s-au asezat si fixat la inaltimile necesare, conform proiectului. Sapatura se poate ataca simultan din mai multe locuri. La inceput, daca terenul este pavat, se desface pavajul   pe   latimea necesara, plus 0,25m de o parte si de alta, apoi se executa sapatura propriu-zisa. In timpul saparii, din timp in timp se controlează adancimea santului, facandu-se vizarea in modul aratat. Controlarea adancimii   santului este o operatie foarte importanta, astfel ca trebuie facuta cu toata atentia.

» Santurile scurte se sapa manual, cu lopata, iar pamantul  rezultat se arunca direct la suprafata terenului, daca adancimea santului nu depaseste 2-2,5m. Daca santul este mai adinc, pentru scoaterea pamantului se folosesc podine intermediare de lemn, pamantul fiind aruncat in trepte, sau se folosesc benzi transportoare.

» Daca terenul este suficient de tare si nu exista pericol de surpare a pamantului, santul se executa fara nici un fel de sprijinire a malurilor.

» Uneori, intre cele doua maluri ale santului se lasa punti de sprijinire de pamant, sub care se sapa tunel pentru trecerea tuburilor. In acest mod se realizeaza si economii la manopera necesara pentru sapat si aruncat pamantul.

» Daca terenul este slab se impune sprijinirea malurilor cu dulapi si bile de brad, pentru protejarea muncitorilor ce lucreaza in sant contra surparii malurilor. Sprijinirea se executa treptat cu inaintarea in adancime a sapaturii si se incepe cand s-a ajuns cu sapatura la 1,20-1,50 m. In acest scop peretii santului se curata definitiv si se indreapta ca sa fie verticali, apoi se aseaza pe acestia scanduri orizontale, la 0,5-1m distanta intre ele, iar in fata acestora se aseaza dulapi verticali, la intervale de 1,0-1,5m. Intre doi dulapi verticali, asezati fata in fata, de o parte si de alta a santului, se introduc proptele, de obicei bile de lemn cu diametrul de 10-15cm, numite spraituri, care au rolul de a presa si fixa dulapii verticali pe scandurile orizontale.

» Bilele de lemn se vor taia la lungimea necesara pentru a se fixa bine intre dulapi, fara sa fie nevoie sa se bata la capetele lor pene. Sub capetele bilelor se bat totdeauna bucati de scanduri, care au rolul sa impiedice caderea bilelor. Intre aceiasi dulapi verticali bilele se pun la distante de 0,6-0,8m intre ele.

» La partea superioara a santului se pun in orice caz scanduri orizontale, pentru a impiedica pravalirea in sant a pietrelor de pavaj.

» Dupa ce santul se mai sapa cu inca 0,7-0,8m, se continua cu sprijinirea la fund a santului in modul aratat, dulapii verticali montandu-se in continuare.

» Cand terenul nu este destul de consistent, scandurile orizontale se asează lipite intre ele.

» Pentru economisirea materialului lemnos si usurinta montarii, se recomanda folosirea de spraituri de inventar, confectionate din lemn sau metal.

» Sapatura nu se executa de la inceput pana la adancimea necesara, ci se mai lasa un strat de circa 10-15cm, care se sapa numai cu putin timp inaintea montarii conductei, pentru ca aceasta sa fie asezata pe pamant sanatos, nealterat de ploi sau de ger.

» Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza cu grija pe unul dintre malurile santului, celalalt mal ramanand liber pentru introducerea tuburilor in sant.

» In terenuri cu slabe infiltratii de apa sprijinirea se face cu dulapi batuti vertical si se incepe cand adancimea santului a atins 1 m. Peste acesti dulapi se pun dulapi orizontali, distantati intre ei la cel mult 0,5 m, care se spraituiesc. Pe masura avansarii sapaturii, dulapii verticali se bat, astfel ca sa coboare pana la nivelul sapat, unde se montează noi dulapi orizontali care sa formeze ghidajul celor verticali.

» In terenuri cu ape subterane este necesara o sprijinire etansa a santului, ceea ce se realizeaza cu palplanse de lemn. Operatia de sprijinire a palplanselor se incepe cand sapatura a ajuns la circa 1m adancime.

» In astfel de terenuri conductele se monteaza pe tronsoane (portiuni) de maximum 40-50m, folosindu-se pentru aceasta pompe pentru epuizarea (scoaterea) apelor. La fiecare tronson pompa se aseaza in locul unde vinele de apa sunt mai abundente si in aceste locuri se executa in sant, la distanta de circa 20-30cm de tub, o groapa de 40-50cm adancime pentru sorbul pompei. Uneori este indicat ca alaturi de tub, la distanta de 20-30cm, fundul santului sa fie adîncit, pe toata lungimea santului, pentru strangerea si indepartarea apelor de tub.

» Montarea tuburilor de canalizare in astfel de terenuri trebuie sa se faca neaparat din aval (partea coborata) catre amonte (partea ridicata), pentru ca apele sa se poată scurge, evitandu-se astfel strangerea lor in portiunile in care se lucreaza.

Saparea mecanizata a santurilor

» Santurile lungi se executa cu masini speciale de sapat santuri, care au o productivitate foarte mare. Saparea mecanizata a santurilor se foloseste de obicei la lucrarile de alimentari cu apa a centrelor populate, micsorandu-se in acest mod pretul de cost al lucrarilor si termenul de executie.

» Dintre masinile de sapat se mentionează excavatorul cu lingura intoarsa si sapatorul de santuri cu cupe.

» Sapatorul cu cupe se foloseste pentru executarea de santuri cu adancimea pana la 6 m, in terenuri slabe, in terenuri stancoase sau inghetate sapatorul cu cupe neputand functiona, este indicat excavatorul cu lingura intoarsa.

 

Bibliografie: Notite cursuri Universitatea Tehnica de Instalatii



 

Parerea ta conteaza

Scrie parerile sau intrebarile tale despre acest subiect

Campurile cu * sunt obligatorii de completat! Adresa de email nu va fi facuta publica.


*