Bambusul – O planta gigantica

» Bambusul este o planta erbacee perena, cu tulpina lignificata, comuna in zonele cu un climat tropical si subtropical pe ambele emisfere ale Pamantului. Originea exacta a „arborelui” de bambus nu este cunoscuta, insa aceasta provine cu siguranta din zona Asiei.

» Bambusul are o gama foarte variata de intrebuintari:

• imbogateste solul;
• fixeaza solul pentru a nu fi spalat de torenti sau surpat de cutremure;
• un bun material pentru confectionarea uneltelor;
• material de baza pentru instrumente muzicale si unele jucarii;
• hartie.

» Un om de stiinta chinez a elaborat chiar o metoda de distilare a bambusului cu scopul de a obtine combustibil pentru motoare diesel.

» Se cunosc circa 600 de specii de bambus incadrate in aproximativ 50 de genuri, de la plante pitice si firave, si pana la gigantii inalti de 40 de metri care au un diametru de circa 30 de cm.

» Deosebindu-se intre ele printr-o gama bogata de culori, forme si dimensiuni, toate speciile au insa o trasatura comuna, si anume tulpina lemnoasa. In general ea este goala pe dinauntru si impartita in cavitati mai mari sau mai mici prin pereti despartitori subtiri.

» Tocmai tulpina usoara, dar in acelasi timp tare si rezistenta, face ca bambusul sa fie atat de pretios.

» Cea mai uimitoare insusire a bambusului este cresterea lui rapida, fara egal in lumea vegetala, recordul de crestere fiind detinut de bambusul madake (Phyllostachys bambusoides), o specie foarte raspandita in Japonia, care creste circa 30 de cm in 24 de ore.

Cand infloreste bambusul?

» O alta particularitate neobisnuita a bambusului este faptul ca marea majoritate a speciilor infloresc o data la 30 sau 60 de ani. In plus, toti reprezentantii unei specii, indiferent de raspandirea lor geografica, infloresc in acelasi timp.

» Fenomenul infloririi concomitente si in proportie de masa este explicat de specialisti ca avand loc datorita informatiei continute in codul genetic al acestor plante.

» Dupa inflorire, tulpinile mor, dar padurile de bambus nu dispar. Semintele cazute pe sol incoltesc, dand nastere la o noua generatie de bambus.

» Pentru a atinge insa maturitatea, tanarului vlastar ii sunt necesari circa 5-10 ani, in functie de specie. Din acest motiv, florile de bambus vestesc celor ce prelucreaza aceasta planta, inceputul unei indelungate „crize economice”.

» Fructele celor mai multe specii de bambus, amintesc de boabele de grau, cu exceptia unei specii din India care face fructe cam cat o para. Cand aceasta specie infloreste, la intervale de cate 30 de ani, ofera niste fructele mari si zemoase, pe care le pot manca animalele, iar semintele lor pot fi prajite si consumate chiar si de catre oameni.

Bambus – Copacul saracului

» In India bambusul este numit si „copacul saracului”. El intra in viata taranului indian chiar de la nasterea acestuia si il insoteste pana la moarte. In satele indiene, ombilicul nou-nascutilor este taiat cu un cutit de bambus, copiii dorm in leagane de bambus, iar dupa ce ajung maturi incep sa lucreze cu unelte din bambus.

» Pana si animalele le hranesc cu lastari si frunze de bambus, iar la sfarsitul vietii, sunt dusi tot pe targi realizate din lemn de bambus.

» India dispune de cele mai intinse paduri de bambus din lume, ele ocupand aproximativ 10 milioane de hectare de teren, pe care cresc circa 35 de specii diferite.

» In aceasta tara, cat si in China, Japonia si Vietnam, bambusul este utilizat ca inlocuitor al otelului la constructiile industriale. Bucati din tulpina ei, dublate sub presiune cu plastic, se folosesc la confectionarea peretilor despartitori si a diverselor ambarcatiuni si accesorii ale acestora.

La ce se mai foloseste bambusul?

» Din bambus se fabrica zeci de sorturi de hartie, de la cea de impachetat pana la cea lucioasa sau tipografica. 66% din totalul hartiei folosite in India este produsa din bambus.

» Desigur, cantitatea de hartie obtinuta de pe un hectar de bambus este mai redusa fata de cantitatea de hartie obtinuta de pe o padure obisnuita. Nu trebuie uitat insa faptul ca tulpinile bambusului cresc foarte repede, ele putand fi prelucrate dupa numai 3 ani de la insamantare, in timp ce copacii obisnuiti devin folosibili deabia dupa 20 de ani.

» De aceea bambusul poate fi o alternativa foarte buna in industria hartiei.

» In China, unul din cele mai apreciate specii de bambus este „mao-chu” (Phyllostachys pubescens), in traducere – bambus pufos, deoarece tulpinile lui sunt acoperite cu un strat de perisori fini. Acest tip de bambus este folosit in industria mobilei si pe post de „fier beton” la armarea unor anumite tipuri de constructii traditionale.

» Tot in China, bambusul a fost folosit din cele mai vechi timpuri si la constructia podurilor suspendate. Un asemenea pod, care uneste cele doua maluri ale raului Min din provincia Sichuan, suspendat pe funii rasucite din bambus cu un diametru de 10cm, este considerat a fi una dintre minunile lumii: el ii serveste cu credinta pe locuitorii acelei regiuni, generatie dupa generatie, de mai bine de 1000 de ani.

» In capitala mondiala a bambusului, orasul japonez Kioto, din bambus se mai confectioneaza: cosuri, flauturi, arcuri si sageti, ghivece pentru flori, pipe, scaune, fotolii si multe alte obiecte de artizanat pentru turisti.

Bambusul ca aliment si tratament naturist

» In unele tari asiatice lastarii tineri de bambus, fierti sau murati, reprezinta o mancare populara in randul localnicilor. In Mauritius localnicii servesc turistii cu o bautura racoritoare realizata din lastari de bambus.

» Valoarea nutritiva a lastarilor se explica prin compozitia lor chimica: astfel 100 de grame de bambus contine 90g apa, 1,8-2,6 grame de proteina, 4,1-7,2 g grasimi, 0,4 g carbohidrati digerabili, mai mult de 1 g fibre alimentare insolubile, 22,8 mg calciu, 27,5 mg fosfor, 1,2 mg fier si 3 mg acid sorbic. Valorile pot varia in functie de zona si soi.

» In acelasi timp, este necesar sa stim ca nu toate soiurile de bambus sunt comestibile, unele specii contin anumite substante toxice pentru organismul uman.

» Multe dintre speciile de bambus ce cresc in China au si insusiri terapeutice. Astfel bambusul negru (Phyllostachys nigra), in amestec cu alte plante, este folosit la tratarea bolilor renale.

» Impotriva temperaturii ridicate la om, medicii din Nanjing recomanda deasemenea o bautura realizata din seva bambusului negru.

» O substanta vascoasa secretata de nodurile tulpinilor unor soiuri tropicale de bambus, numita tabasir, se recomanda ca antitusiv si este foarte eficient impotriva astmului.

» In medicina traditionala din Asia, bambusul este un remediu fitoterapeutic indispensabil pentru tratamentul multor boli. In unele tari, cum ar fi Congo, este utilizat in tratamentul complex al rujeolei, iar in Nigeria, pentru combaterea bolilor cu transmitere sexuala.

Concluzie

» Dupa cum putem vedea bambusul este o planta destul de uimitoare cu o varietate foarte mare de intrebuintari. Unele persoane aleg chiar sa creasca aceasta planta in propria casa sau apartament.

» Foarte multi cred ca bambusul aduce prosperitate in casa. Aura lui contribuie la armonia tuturor sferelor vietii, imbunatatind calitatea acesteia si crescand prosperitatea.