Alegerea materialului potrivit pentru construcția casei este o decizie crucială care poate influența costurile, durabilitatea și confortul locuinței tale pe termen lung. În acest articol, BCA vs Caramida, vom compara două dintre cele mai populare materiale de construcție – BCA (blocurile de beton autoclavizat) și cărămida – pentru a te ajuta să decizi care este cea mai bună opțiune pentru casa ta.
Clip Video BCA vs Caramida:
Cuprins:
BCA sau Cărămidă?
Acesta-i “duelul” de astăzi…iar dacă rămâi alături de mine, voi încerca să-ţi prezint cât mai multe detalii astfel încât să te poţi decide singur asupra materialului din care vrei să-ţi zideşti casa.
În primul rând, vreau să încep prin a preciza că acest articol nu este pentru constructori, ingineri sau meseriaşi…voi ştiţi deja cu ce sa construiţi…aveţi suficiente date şi experienţă în domeniu…Şi nici pentru cei cu bugete mari care spun peste tot că cea mai bună soluţie este casa cu pereţi dubli din cărămidă şi izolaţie la interior…că aşa au văzut ei în afară…În fine…
Astăzi fac acest articol pentru persoanele simple, fără prea multe cunoştinţe tehnice, care doresc să-şi facă sau să-şi cumpere o casă…cu un buget de om normal…şi vor să ia o decizie asupra materialului de zidărie ales.
Primim foarte multe mesaje atât pe site cât şi pe Facebook privind această nelămurire şi sper…ca prin acest articol să putem clarifica cât mai multe aspecte.
Aşa ca hai să începem!
Costuri și Avantaje Financiare – BCA vs Caramida
Primul lucru pe care îl aud de la orice beneficiar este Cât costă? Care e mai avantajos…ca preţ? Cărămida sau BCA-ul?
Ştiu că pe unii îi inervează când clienţii întreabă prima dată de preţ şi apoi de calitate…însă din păcate n-avem ce face…adevărul este că românu nostru de rând stă prost cu banii.…şi vrea să-şi facă şi el o casă într-un mod cât mai ieftin…dar şi bun în acelaşi timp…
Pentru astăzi am ales să pun în comparaţie 2 modele de blocuri de zidărie pe grosimea zidului de 25 de cm, deoarece cred că e cea mai uzuală dimensiune a pereţilor exteriori care se construieşte în România.
Aşa că în urma unor investigaţii în mediul on-line şi ajutat de datele unor agenţi de vânzări din domeniul materialelor de construcţii, am reuşit să găsesc cele mai populare modele de cărămidă şi BCA folosite de români.
Nu voi da numele producătorilor, însă cu siguranţă veţi deduce singuri care sunt acestea.
Astfel vom avea un bloc de BCA cu dimensiunile 599 x 250 x 199 mm şi un bloc ceramic cu goluri verticale cu dimensiunile 375 x 250 x 238 mm.
Analizând preţurile din cele mai mari magazine de materiale de construcții am ajuns la următoarele concluzii:
Prețul unui astfel de bloc de zidărie din BCA este de circa 20 de lei, plus…minus…în funcție de magazin. Astfel pentru un metru cub de BCA va reieși un preț de circa 670 de lei.
Pe de celalată parte, prețul unei cărămizi cu goluri este de circa 12 lei, la fel prețul variind foarte puțin între magazine. Astfel pentru un metru cub de cărămidă va trebui să plătim circa 550 de lei. Aici trebuie menţionat faptul că producătorii recomandă achiziţionarea unor cărămizi speciale 3×1/3 special concepute pentru ţeserea corectă a zidăriei, care sunt aproape dublu la preţ faţă de cele normale, lucru ce ne-ar duce la un preţ de circa 600 de lei pe metru cub de cărămidă.
La o primă analiză a situaţiei aţi fi tentaţi să spuneţi că e mai ieftin cu cărămidă…însă dacă continuăm analiza “BCA vs Caramida”, o să vedeţi că nu e chiar aşa. Consumul mai mare de mortar și manopera puțin mai scumpă la zidirea cărămizilor cam egalizează prețurile pentru 1 metru pătrat de zidărie la gata…
Rezistența și Durabilitate – BCA versus Caramida
Următoarea întrebare pe care o primesc este: “Care-i domn’le mai rezistentă? Care-i mai trainică? De BCA sau de cărămidă?
Ca să vă răspund la întrebarea asta am avut tentaţia să dau cu ele de pământ…însă m-am gândit că nu este asta o chestie concludentă pentru rezistenţa unor blocuri de zidărie ce vor forma pereţii casei voastre.
Nu va veni nimeni la voi acasă să dea cu pereţii de pământ…Mmmm…Doar poate un mic cutremur 😊…Sperăm totuși să nu…
Însă şi în cazul unui cutremur…fenomenele sunt altele…aşa că hai să ne uităm puţin la un clip realizat de către cei de la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi…al cărei absolvent sunt şi eu…şi o să vedem cum se comportă o clădire în timpul unui seism.
După cum se poate vedea şi în clip…majoritatea fisurilor care apar sunt la nivelul rosturilor…practic cărămizile nu se crapă în 2 așa cum s-ar aștepta unii.
Şi revenind,,,în ceea ce priveşte rezistenţa unei case, aceasta este dată în mare măsură de structura de rezistenţă din beton armat. Iar zidăria are un rol în rezistenţa casei doar dacă casa este proiectata pe zidărie portantă, altfel…dacă casa este proiectată pe cadre…puteţi pune orice material de umplere…ca şi pereţi…puteţi pune toţi pereţii din sticlă sau ce vreţi voi..deoarece nu mai contează…rezistenţa casei este preluată doar de strucutura din beton armat.
Însă dacă proiectul a fost gândit pe zidărie portantă atunci trebuie să ştiţi ca puteţi folosi ca şi blocuri de zidărie…doar elemente portante, care să aibă lătimea de minim 25 de cm (ceea ce am ales şi eu astăzi), densitatea minim 500 de kg pe metru cub si o rezistenţă la compresiune de minim 3.5.
Şi ca să ştiţi…nu toate cărămizile sunt portante, aşa cum cred unii din mediul on-line,…şi deasemenea şi mai puţine BCA-uri sunt portante…Trebuie doar să citiţi fişele tehnice furnizate de producători…şi să nu luaţi de bună tot ce vă spun vânzătorii…mulţi vor doar să vândă şi să-şi încaseze comisionul la final de lună…
Revenind la elementele pe care le-am pus in comparaţie astăzi, ambele sunt portante, insa…din punct de vedere al valorilor din fisele tehnice…cărămida stă mult mai bine.
Aceasta are o Rezistenţă medie la compresiune de 10N/mmp faţă de 3,5 cât are BCA-ul…Chiar dacă la prima vedere ţi-ar da impresia că e un material destul de fragil datorită aspectului său plin de microfisuri. Însă…cel mai probabil acestea sunt de la procesul de ardere sau coacere a lor. Însă acest aspect nu influenţează cu nimic rezistenţa acestui material de zidărie.
Citește și: Cum se zidesc pereții unei case!
Am văzut că majoritatea celor care testează aceste materiale le izbesc de pământ…bănuiesc că e mai spectaculos…însă nu cred că un astfel de test ar fi relevant pentru cineva…
Aşa că am decis să vedem cum se comportă ambele materiale la un impact pe verticală, deoarece la un cutremur de subductie sau ridicare, întreaga casă va fi săltată în sus şi apoi, în coborâre, fiecare element de zidărie va fi lovit pe verticală de greutatea de deasupra.
Pentru realizarea acestor teste am folosit un baros de circa 10KG si o bucata de profil metalic de circa 30 de kg.
Menţionez că testele ce urmează să le vedeţi sunt realizate într-un mod amator…care mai mult simulează o rezistenţă la şoc şi nu o rezistenţă la compresiune, aşa cum se poate realiza într-un laborator specializat…însă şi-aşa tot vă puteţi face o idee asupra rezistenţei acestor elemente de zidărie.
După cum se poate vedea din clipul de la început…cărămida se comportă extrem de bine atunci când este dispusă în poziţia corectă de zidire, cu golurile pe verticală….aşa cum a fost şi proiectată şi gândită de către producător.
Însă dacă este lovită pe lateral aceasta se crapă imediat, deci nu cumva să o zidiţi invers…cum am mai vazut unele clipuri pe TikTok….
În cazul BCA-ului, se vede diferenţa de rezistenţă la compresiune de care vorbeam mai devreme. 3,5 faţă de 10 cât are cărămida. Acesta a crăpat încă de la prima încercare.
Însă asta nu înseamnă că un perete din BCA, corect armat, nu va rezista cu brio la un cutremur.
Eficiența Energetică – Caramida vs BCA
Poate că BCA-ul nu este la fel de “puternic” ca şi cărămida, însă când vine de vorba de capacităţile sale termice, acesta cu siguranţă întrece prin caracteristicile sale orice bloc ceramic cu goluri verticale.
Astfel, conform fişelor tehnice ale celor 2 materiale putem observa faptul că acest tip de BCA are un coeficient de conductivitate termică de 0.12, faţă de 0.20 cât are cărămida.
Şi ca să înţelegeţi mai bine ce înseamnă aceste valori le-am pus comparativ cu coeficientul polistirenului şi al vatei minerale bazaltice.
An alt aspect asupra căruia sunt multe dezbateri este gradul de absorbţie al apei sau umidităţii de către cele 2 materiale.
Am realizat un clip, căruia i-am mărit viteza, în care puteţi vedea care material absoarbe mai multă apă în timp real.
Însă ce ar trebui să ştiţi este faptul că, dacă fundaţia casei este corect hidroizolată şi trotuarele… care au rolul de a ţine departe apa de fundaţia şi pereţii casei…sunt corect făcute, în mod normal nu ar trebui să aveţi probleme cu umiditatea trasă de elementele de zidărie…
Doar dacă aţi făcut casa fără un studiu geo “real”…adică direct din birou…şi aveţi pânza freatică foarte sus….sau dacă aveţi ghinionul unei inundaţii care să vă afecteze întreaga curte și casă…
Din ce putem observa la final…vedem că bucata de cărămidă a absorbit mai multă apă decât BCA-ul…deci încă un mit din popor desfiinţat…
Avantaje și dezavantaje
Am ales restul de detalii să le trecem pe scurt într-un mic tabel comparativ cu avantaje şi dezavantaje, nu de alta dar iese clipul ăsta prea lung şi poate plictisitor pentru unii, urmând ca pentru orice alt detaliu sau nelămurire să discutăm prin intermediul comentariilor.
Astfel vom avea:
Acum la final, după ce am trecut prin atâtea detalii, vă rog să-mi lăsaţi printr-un comentariu părerea voastră despre acest duel – BCA vs Caramida, pe care din ele le-aţi alege pentru casa voastră şi deasemenea completări asupra unor lucruri ce s-ar putea să le fi omis.
Vă mulţumesc că m-aţi urmărit până la final, iar dacă ti-a plăcut articolul meu nu uita să dai un like şi o distribuire. Astfel voi şti că ceea ce fac e ok pentru voi şi mă va motiva să fac şi alte articole interesante. Baftă multă şi să ne auzim cu bine!
Update-uri BCA vs Caramida
Care este mai ieftin BCA sau caramida?
În general, costul materialelor de construcție poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv regiunea, furnizorul și calitatea materialului. BCA (Beton Celular Autoclavizat) este adesea considerat mai accesibil în comparație cu cărămida, datorită procesului de producție mai eficient și a necesității reduse de mortar la zidărie.
Insă contează foarte mult şi de marca de BCA sau cărămidă pe care o cumpărăm, deoarece in funcţie de marcă şi producător putem avea situaţia în care BCA-ul să fie mai ieftin faţă de cărămidă şi invers.
În situaţia prezentată astăzi am putut observa că BCA-ul este mai scump la achiziţie faţă de cărămidă, analizând strict preţul pe metru cub fără a lua în calcul costurile finale de zidărie.
Deasemenea este important să se evalueze costurile totale ale proiectului, incluzând nu doar achiziția materialelor, ci și cheltuielile legate de manoperă și izolație termică. Pentru informații detaliate specifice contextului dumneavoastră, ar fi ideal să consultați furnizori locali sau experți în construcții.
Ce BCA se Folosește la casă?
Pentru construcția unei case, se utilizează cel mai des BCA-ul pentru pereții exteriori cu grosimea de minim 25 de cm, iar pentru pereții interiori grosimea de minim 20 de cm. De aceea cele mai folosite tipuri sunt cele care au dimensiunile următoare:
- 650 x 250 x 200 mm (LXGXH)
- 620 x 200 x 240 mm (LxGxH)
- 650 x 240 x 200 mm (LXGXH)
Cele mai multe persoane, din cauza bugetului redus, aleg BCA-ul fără nut și feder, deoarece pot folosi dimensiunile de mai sus atât pentru construcția pereților exteriori de 25 de cm cât și construcția pereților interiori de 20 de cm doar prin simpla întoarcere a blocului de BCA.
Totodată, este important să alegeți tipul de BCA în funcție de cerințele specifice ale proiectului dumneavoastră, luând în considerare izolația termică, rezistența la foc și capacitatea de a susține greutăți.
Cât te costă să faci o casă din BCA?
Costul construirii unei case din BCA variază considerabil în funcție de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea casei, grosimea aleasă a pereților, designul, standardul de finisaje, și regiunea unde se construiește. În general, BCA poate fi o opțiune mai economică comparativ cu alte materiale datorită eficienței termice și a costurilor reduse de manoperă. Pentru o estimare mai precisă, este recomandat să consultați constructori locali sau să solicitați oferte personalizate de la furnizori de materiale. Acești pași vă pot ajuta să obțineți o imagine mai clară a bugetului necesar construcției casei dumneavoastră din BCA.
Însă dacă vreți să știți un preț estimativ al costului BCA-ului pentru zidirea unei case vă pot da următorul exemplu estimativ:
Pentru o casă de 160 mp utili, conform unui deviz realizat, este necesară o cantitate de circa 50 de metri cubi de zidărie BCA atât pentru pereții exteriori cât și pentru cei interiori. La un preț mediu de circa 500 de lei (în funcție de producător), vom avea un cost pentru elementele de zidărie de BCA de circa 50mc x 500 lei/mc = 25.000 de lei.
Menționez că la o casă cantitățile de zidărie diferă foarte mult în funcție de cât de mari sunt ferestrele, golurile de uși și deasemenea și compartimentarea spațiilor la interior.
Ce ar mai trebui să luați în calcul este faptul că, la achiziționarea materialelor de construcție în lunile de iarnă poate reduce semnificativ costurile, deoarece prețurile sunt mai mici datorită cererii scăzute. Le puteți comanda și fără să le ridicați de la vânzator/producător, având opțiunea negociată de a le lăsa în gestiunea lor până vă apucați de lucru în șantier.
Ce înseamnă caramida BCA?
Cărămida BCA (Beton Celular Autoclavizat) este un material de construcție ușor, format dintr-un amestec de ciment, var, nisip, apă și un agent de generare a gazelor, care, prin autoclavizare, devine poros și ușor. Este apreciat pentru proprietățile sale de izolare termică și acustică, rezistență la foc și ușurința în prelucrare și montaj.
Câte kilograme are un palet de BCA?
Greutatea unui palet de BCA poate varia semnificativ în funcție de dimensiunea și densitatea blocurilor de BCA. În general, un palet poate cântări de la câteva sute de kilograme până la peste o mie de kilograme. Pentru informații specifice privind greutățile exacte, este cel mai bine să consultați specificațiile producătorului sau furnizorului de BCA.
Ca și exemplu, am luat un producător la întâmplare care specifică în datele tehnice că BCA-ul lor cu dimensiunile 600 x 200 x 250 mm este ambalat în 60 de bucăți pe palet, iar greutatea unui bloc de zidărie de BCA are 20kg. De aici rezultă faptul că un palet de BCA cu astfel de dimensiuni are o greutate totală de 1200 kg, adică 1,2 tone.
Deci tot ce trebuie să faceți este să luați fișa tehnică a produsului și să calculați în funcție de necesarul vostru de materiale.
pt un perete exterior de BCA 40 cm ,nut feder de la ytong este necesară izolatia pereților exteriori?