Cum se armeaza betonul?

» Betonul armat este un material de constructii care inlocuieste cu succes metalul si lemnul pentru executia elementelor de rezistenta, folosind calitatile a doua materiale si anume a betonului care poate prelua eforturi de compresiune si a otelului sub forma de armaturi care poate prelua eforturi de intindere. Pentru a se realiza conlucrarea dintre beton si armatura aceasta trebuie sa se inclesteze cat mai bine in beton, sa adere de beton cat mai bine.

» Conlucrarea dintre beton si armatura se rea­lizeaza in cea mai mare masura prin aderenta dintre barele de armatura si beton, prin conlucrarea spatiala (inclestarea in beton) a plaselor si carcaselor sudate, ca urmare a lucrului armaturilor transversale si prin imbunatatirea ancorarii armaturii in beton, ca urmare a indoirii cape­telor barelor (ciocuri); adesea sectiunile de beton sunt completate cu masuri speciale de impiedicare a fisurarii betonului prin frete si etrieri.

» Pentru a realiza un element din beton armat, bine conceput, tre­buie sa cunoastem unde apar in element zone comprimate din soli­citarea exterioara si unde apar zone intinse. Datorita faptului ca be­tonul are o rezistenta foarte mica la intindere, armatura se aseaza in zonele intinse, eforturile din zonele comprimate fiind luate de beton.

» Cunoasterea in amanuntime a comportarii elementelor din beton armat la solicitari este o ramura a tehnicii de care se ocupa inginerii constructori. Principiile de baza trebuie cunoscute insa si de lucratorii care realizeaza elementele (betonisti, fierari betonisti etc), pentru a nu se produce greseli de executie si chiar pentru a evita unele greseli de pe desenele de executie.

» Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element la element (stalp, grinda, placa, fundatie, tirant).

Care sunt diferentele dintre betonul armat si nearmat?

» Ca sa intelegem diferenta din beton armat si nearmat sa luam ca exemplu o grinda din beton.

» Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul manipularii.

» La o grinda slab armata, adica cu armatura putina, se produce o fisura mare, de regula la mijlocul grinzii, in zona intinsa, care se deschide foarte mult si grin­da se rupe. Daca aderenta dintre beton si armatura este foarte buna se produce ruperea armaturii. Se poate produce si alunecarea armaturii, elementul deformandu-se foarte mult. Distrugerea elementului (con­sumul capacitatii portante) se face si prin sfaramarea betonului din zo­na comprimata.

» La elementele cu armatura obisnuita se produc mai multe fisuri la incarcare decat la elementele nearmate (circa 4-8 fisuri pe metru in zona intinsa). Deschiderea fisurilor la incercarea de exploatare este foarte mica (sub 0,2 mm). La aceste elemente daca se continua incarcarea, armatura poate ajunge la curgere in cazul cand aderenta din armatura si beton este buna.

» La elementele puternic armate armatura chiar la ruperea elementului nu mai atinge faza de curgere. Aceste elemente se rup casant la o sageata mai mica (deplasarea pe verticala la mijlocul grinzii), prin distrugerea beto­nului din zona comprimata da­torita capacitatii relativ mici de deformare plastica a betonului. Fisurile la aceste tipuri de grinzi sunt mai dese si cu deschideri mai mici.

» In cazul unei grinzi continue, se constata ca dis­tributia fisurilor este alta. Apar fisuri si pe reazemul central in partea de sus.

» Daca grinda ar fi incastrata in zidarie ar aparea fisuri si pe reazeme la partea su­perioara a grinzii langa incastrare. Barele de armatura in acest caz trebuie sa urmareasca zonele in care apar intinderi in beton.

» Pentru a prelua corect eforturile de intindere, armatura se faso­neaza dupa desenele de armare. Pentru o mai buna ade­renta, armatura se face cu profil periodic, prevazandu-se ciocuri si etrieri sudati. Datorita fortelor mai mici la reazemele grinzilor se poate produce si tendinta de forfecare, aparand eforturi intinse in plan in­clinat, de regula la 45grd, care se preiau prin bare inclinate sau etrieri. Barele fasonate sunt legate si asezate in cofraje conform pozitiilor in­dicate in planuri.

» Pentru elemente puternic armate se pun armaturi si la partea supe­rioara a grinzii si la partea inferioara a acesteia, realizandu-se elemente dublu armate.

» Avandu-se in vedere comportarea de ansamblu a elementelor aso­ciate cu oteluri superioare se pot folosi eficient oteluri cu limita de curgere de 1,5—2,5 ori mai mare decat a otelurilor obisnuite (OB 37) realizandu-se importante economii de metal.