Lemnul in constructii

depozit de lemne pentru constructii

Ce trebuie sa stim despre lemn?

» Lemnul constitue una dintre marile bogatii naturale ale tarii noastre. El este un material de constructii principal care trebuie folosit cu grija, pentru a nu fi risipit. Economisirea materialului lemnos este o sarcina importanta a santierelor noastre.

» Pentru a putea fi intrebuintat in constructii, lemnul trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate. Proprietatile lemnului trebuie sa fie bine cunoscute pe santier, pentru a se putea deosebi lemnul cu defecte de cel bun.

Proprietatile lemnului

» Proprietatile lemnului depind in cea mai mare masura de alcatuirea lui. Unele proprietati pot fi observate printr-o cercetare exterioara a lemnului (greutatea, umiditatea, aspectul, culoarea). Acestea se numesc proprietati fizice.

» Alte proprietati pot fi observate prin prelucrarea sau incercarea lemnului (taria, durabilitatea, elasticitatea, uzura, rezistenta). Acestea se numesc proprietati mecanice.

Greutatea lemnului

» Greutatea unui metru cub de lemn se numeste greutate specifica.

» Deoarece lemnele stivuite intr-un metru cub prezinta goluri intre ele, aceasta greutate se mai numeste greutate specifica in stiva. Daca lemnele dintr-un metru cub sunt asezate fara goluri intre ele, greutatea lemnului se numeste greutate specifica aparenta (in acest caz lemnul are pori si canale).

» Greutatea lemnului variaza dupa esenta lui, dupa modul de indesare a materialului lemnos, dupa alcatuirea lui. Ea depinde si de cantitatea de apa pe care o contine lemnul (gradul de umiditate).

» Lemnul este in general mai usor decat apa si de aceea el pluteste pe apa.

» Lemnele moi (molidul, bradul, pinul) cantaresc in stare uscata 450-600 kg/mc, iar in stare umeda pana la 750 kg/mc.

» Lemnele tari (stejarul, fagul, carpenul, frasinul, salcamul) cantaresc in stare uscata 600-800 kg/mc, iar in stare umeda pana la 1000 kg/mc. Intr-un vagon de 10tone se pot incarca de obicei 22-24 mc cherestea uscata de brad sau molid si 14-16 mc de stejar uscat.

Umiditatea lemnului

» Cantitatea de apa pe care o contine lemnul se numeste umiditate. Ea se da in procente fata de greutatea lemnului in stare uscata.

» Din punct de vedere al umiditatii, lemnul se imparte astfel:

  • lemn de constructii verde, cu umiditatea mai mare de 35%;
  • lemn de constructii semiuscat, cu umiditatea de 20-35%;
  • lemn de constructii uscat la aer, cu umiditatea de 12-20%;
  • lemn perfect uscat, cu umiditatea de 0% (nu se poate obtine decat in laborator).

» Lemnul proaspat taiat are o umiditate de circa 50%.

» Lemnul taiat si lasat in aer liber pierde din umiditate, pana cand aceasta ajunge egala cu umiditatea aerului. In aceasta stare se obtine lemnul ucat la aer.

» In timpul verilor calduroase, umiditatea lemnului scade pana la 12%, adica pana la umiditatea cea mai scazuta a aerului.

» Umiditatea normala pentru climatul nostru este de 15% si reprezinta cantitatea de apa continuta de lemnul de constructii uscat la aer. In timpul toamnei, umiditatea lemnului creste, deoarece el absoarbe o parte din umiditatea aerului.

» Lemnul pastrat in conditii naturale nu poate fi complet uscat, intrucat nici aerul nu este niciodata lipsit de umiditate.

» Schimbarea umiditatii lemnului este insotita de mariri sau micsorari de volum.

» Lemnul are insusirea de a-si micsora volumul (a scadea) cand este tinut intr-un loc uscat, sau a-si mari volumul (a se umfla) cand este tinut intr-un loc umed.

» Scaderea lemnului, numita si contractia lemnului, se datoreaza evaporarii apei continute. In felul acesta, vasele lemnului se micsoreaz, ceea ce duce la micsorarea dimensiunilor sale. Aceasta contractie se observa mai ales la uscarea scandurilor.

» Datorita uscarii neegale a straturilor lemnului, se produce craparea lui. Straturile exterioare isi pierd repede umiditatea, micsorandu-si mai repede volumul. Straturile interioare isi pierd greu umiditatea, pastrandu-si aproape aceleasi dimensiuni. In acest fel se produc crapaturile de la suprafata spre centru.

» Umflarea lemnului se datoreaza umiditatii pe care lemnul uscat o absoarbe din aer. In felul acesta vasele si fibrele se maresc, ceea ce duce la marirea dimensiunilor lemnului. Umflarea poate provoca strambarea lemnului, insa in sensul opus uscarii. Acesta poate arata esenta si calitatea lemnului. Deasemenea arata daca lemnul este sanatos sau are defecte.

» O culoare vie, clara si uniforma indica un lemn sanatos. O culoare albastruie care se schimba brusc de la centru spre periferia lemnului indica un lemn nesanatos.

» Mirosul poate da si el indicatii asupra calitatii lemnului. Un miros de mucegai sau de putregai arata ca lemnul este nesanatos.

» Sunetul deasemenea poate da o indicatie sigura asupra calitatii lemnului. Lovit cu ciocanul, lemnul trebuie sa dea un sunet clar si uniform. Un sunet inabusit arata ca lemnul are defecte.

 

Bibliografie: Notite cursuri Universitatea Tehnica de Constructii



2 Comments

  1. Aveti idee unde pot gasi in Bucuresti un depozit de lemn in care sa gasesc si lemn uscat ca sunt satul de manglitori de pe olx care aduc numai lemn verde si ce rbani multi ca pret

Scrie un comentariu

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.