Cum se face sudura prin puncte?
» Sudarea prin puncte este procedeul de sudare electrica prin presiune, in punctele de intersectie a barelor de otel-beton care formeaza prin asamblare plase si carcase sudate. Sudarea se bazeaza pe incalzirea prin curent electric a barelor pe suprafata lor de contact pana cand sunt aduse in stare plastica, adica o stare de topire locala cu tendinta de curgere, in timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda, forja, prin presare.
» Barele intretaiate, nodul plasei sau al carcasei, care pot fi in numar de doua sau trei si exceptional chiar patru sau cinci, sunt presate cu o anumita forta intre electrozii de cupru ai masinii de sudat prin care trece si curentul electric furnizat de circuitul secundar al unui transformator.
» Curentul electric trece prin suprafetele de contact ale barelor cu electrozii de cupru si ale suprafetelor de contact dintre bare, unde intalneste si cea mai mare rezistenta. Acest tip de sudura se numeste de contact pentru ca topirea electrodului si sudarea are loc pe suprafetele de contact intre bare. Se mai poate numi de rezistenta intrucat pe aceste suprafete rezistenta electrica fiind cea mai mare, se degajeaza o caldura mare, care aduce suprafetele in stare de topire.
» Sudarea se face cu masini de sudat unipunctuale, stationare sau cu clesti mobili sau masini stationare care pot suda simultan mai multe puncte, de obicei masini cu automatizare complexa.
» Procesul de sudare in principiu nu se deosebeste de sudarea prin puncte a tablelor de otel. La sudarea prin puncte intervine rezistenta barelor care se sudeaza si rezistenta suprafetelor de contact. Procesul de sudare se realizeaza in tot timpul cat barele sunt comprimate sub o anumita forta si in care timp actioneaza curentul de sudare.
» Deschiderea curentului de sudare incepe numai dupa ce barele au fost comprimate si este oprit dupa ce suprafetele de contact au ajuns in stare de topire plastica si cu putin inainte ca sa se intrerupa presiunea. Sudarea propriu-zisa, forjarea, se face de fapt in cea mai mare parte dupa intreruperea curentului cand barele continua o perioada scurta de timp sa fie inca presate.
Parametri de sudare si regimuri optime de sudare
» Pentru a se obtine o sudura de buna calitate, trebuie sa se cunoasca dinainte curentul de sudare, forta de apasare pe electrozi, timpul de tinere sub curent si sub presiune a electrozilor. Aceste elemente formeaza parametrii de sudare: intensitatea curentului de sudare “I”, durata trecerii curentului “t”, forta de apasare “P” a barelor care se sudeaza, care produce o intrepatrundere a barelor sudate.
» Intensitatea curentului de sudare “I” este curentul, in amperi [A], furnizat de circuitul secundar al transformatorului utilizat la incalzirea suprafetelor de contact ale barelor care se sudeaza.
» La sudarea barelor de dimensiuni mari se poate utiliza preincalzirea barelor inaintea ciclului de sudare si o recoacere dupa executarea sudarii, cu un timp de calire si postincalzire in scopul aducerii otelurilor la calitatea lor initiala.
Cele mai bune Aparate de Sudura!
» Forta de apasare “P” [N] este forta dezvoltata de mecanismul de apasare pe capetele electrozilor necesara mentinerii barelor in contact in timpul trecerii curentului de sudare si de deformare a barelor dupa ce suprafetele de contact au fost aduse in stare de topire.
» Ca urmare a presiunii, o parte din metalul adus in stare plastica, in zona de imbinare, refuleaza.
» O buna sudura se apreciaza si dupa valoarea intrepatrunderii “h” care este adancirea (turtirea) barelor in dreptul suprafetelor de contact ca urmare a forjarii lor la sudare.
» Valoarea intrepatrunderii trebuie sa fie de 0,25d la OB 37 şi 0,33d la PC 52 şi PC 60.
» Otelul cu profil periodic trebuie sudat cu curent de sudare de 1,5 ori mai ridicat decat otelul cu suprafata neteda de aceeasi calitate.
» Nervurile longitudinale nu trebuie asezate in punctul de sudura. O sudura buna trebuie sa aiba aspectul din fotografia de mai de jos.
Fii primul care adauga un comentariu!