Saparea fundatiei – Sapaturi fundatie

excavarea fundatiei cu buldozerul

Cum se sapa fundatia casei?

» Dupa trasarea casei conform proiectului realizat de arhitect si inginerul structurist, vom incepe lucrarile de sapaturi ale fundatiilor casei.

» Fundatia reprezinta unul din cele mai importante elemente ale infrastructurii unei case. Aceasta preia si transmite terenului de fundare incarcarile transmise de suprastructura.

» In functie de: cota 0.00 stabilita de arhitect, adancimea de inghet, natura terenului, zona seismica, impreuna cu calculele inginerului structurist vom sti exact pana la ce adancime vom executa sapaturile. Daca adancimea sapaturilor vor depasi inaltimea de 2 metri va fi necesara montarea unor sprijiniri ale malurilor, metalice sau din lemn.

» Forma in plan a sapaturilor tine cont foarte mult si de tipul de fundatii adoptat de catre inginer, de adancimea de fundare si mai ales de consistenta si natura terenului.

» In functie de solutia aleasa  de inginerul structurist, sapatura fundatiilor se poate executa cu sapatura cu santuri sau sapatura generala.

» De obicei, in cele mai multe cazuri, in cazul in care cladirea este proiectata cu subsol, atunci se executa o groapa mare numita si sapatura generala. In cazul in care constructia nu dispune de un subsol se vor executa santuri pentru fundatii continue sau gropi pentru fundatii izolate.

Clasificarea sapaturilor

» In functie de necesitatea utilizarii sprijinirilor de maluri:

  • sapaturi cu maluri nesprijinite;
  • sapaturi cu maluri sprijinite.

» In functie de latimea de executie a sapaturii vom avea:

  • sapaturi realizate in spatii largi cu latimi de peste 2,5m;
  • sapaturi realizate in spatii inguste cu latimi intre 1 si 2,5m;
  • sapaturi realizate in spatii foarte inguste cu latimi de pana la 1m.

» In functie de natura terenului de fundare vom avea:

  • sapaturi realizate in terenuri slabe cum ar fi: sol vegetal, umpluturi necompactate, teren nisipos afanat;
  • sapaturi realizate in terenuri de natura mijlocie cum ar fi: teren nisipos indesat, loess umed, argila nisipoasa;
  • sapaturi realizate in terenuri tari cum ar fi: loess uscat, argila consolidata;
  • sapaturi realizare in terenuri de natura foarte tare cum ar fi: marna, loess compact, argila compacta.

» In functie de modul de realizare a sapaturilor:

  • sapatura manuala;
  • sapatura mecanizata;
  • sapatura hidromecanizata;
  • sapatura realizata prin tehnica exploziei.

Sapatura cu santuri a fundatiei:

» Acest gen de sapatura se preteaza in general la cladirile mici in genul caselor de locuit care nu au subsol general sau demisol.

saparea fundatiei mecanizat

saparea fundatiilor la lopata

Avantaje:

  • peretii rezultati in urma sapaturii vor fi utilizati drept cofraj pentru turnarea betonului de egalizare;
  • economie materiale si bani;
  • turnarea rapida a betonului;
  • realizarea sapaturii fara necesitatea utilajelor mari;
  • va rezulta o cantitate mai mica de pamant pe care va trebui sa o depozitati;
  • daca latimea terenului nu va permite lucrul cu utilaj mecanizat, puteti realiza sapatura si manual intr-un timp relativ scurt.

Dezavantaje:

sapaturi fundatii in transee

Sfaturi:

  • accelerati lucrarile de turnare a betonului de egalizare dupa terminarea sapaturii;
  • ultimii 10cm de pamant incercati sa-i sapati fix inainte de turnarea betonului, in acest fel veti fi sigur ca stratul de pamant pe care veti turna betonul este uscat si nu plin cu apa;
  • protejati malurile de pamant cu folie din polietilena pentru a stopa caderea pamantului in santuri in timpul turnarii betonului;
  • in cazul in care executati sapatura santurilor mecanizat cu cupa, executati sapatura cu 10 cm, de exemplu daca latimea santului din proiect este de 50 de cm, executati sapatura cu o cupa de 40 de cm iar restul sapaturii executati-o manual, in acest fel vor iesi santuri cu maluri drepte cu o precizie mai mare decat daca ati sapa mecanizat tot. Avantajul acestui procedeu este economia de beton, deoarece in cazul sapaturii mecanizate totale pot aparea rupturi de maluri, pe care veti fi obligati sa le umpleti cu beton rezultand cantitati mai mari fata de proiect si costuri mai mari;
  • daca ati sapat mai adanc decat in proiect nu puneti pamantul la loc, deoarece acesta este afanat si pot aparea tasari inegale ale fundatiilor ce vor duce la fisuri si crapaturi ale fundatiilor; daca ati sapat mai adanc, lasati asa si egalizati cu betonul de umplutura.

saparea fundatiei cu tarnacopul

Sapatura generala a fundatiei:

» Acest gen de sapatura se preteaza in general la cladirile mari cu subsoluri tehnice sau demisoluri.

Saparea fundatiei cu buldoexcavator

Avantaje:

  • lucrandu-se mecanizat se va realiza o economie de timp;
  • datorita folosirii cofrajelor la turnarea betonului se va folosi exact cantitatea de beton prescrisa in proiect, deci o precizie mai mare asupra lucrarilor;
  • spatiu mai mare de manevra pentru muncitori in timpul lucrarilor de turnare si armare a fundatiilor;
  • timpul dintre saparea fundatiei si turnarea betonului poate fi mai prelungit.

Dezavantaje:

  • costuri mai mari de executie;
  • necesitatea unor cofraje speciale si in cantitati mai mari decat la sapatura cu santuri;
  • cantitati mari de pamant ce necesita transportate si depozitate;
  • in cazul unor adancimi mai mari de 2metri vor fi necesare sprijiniri speciale sau chiar piloti forati.

» Datorita faptului ca folosirea sprijinirilor in realizarea sapaturilor pentru fundatii implica un consum suplimentar de materiale si manopera ceea ce duc direct la niste costuri mai mari, am primit de foarte multe ori pe adresa redactiei urmatoarea intrebare:

Cand se pot face sapaturi fara sprijiniri?

Sapaturile cu pereti nesprijiniti se pot realiza in urmatoarele situatii:

  • atunci cand adancimea de realizare a sapaturii este redusa, pana la 0,75m adancime, astfel o prabusire accidentala a malurilor nu ar provoca accidente sau daune majore;
  • atunci cand sapatura se realizeaza in terenuri cu consistenta tare, coezive, fara a avea o infiltratii de apa in el.
  • atunci cand spatiul permite o asigurare a unei inclinari a malurilor mai mica decat panta taluzului natural. Inclinarea maxima poate fi:
    • 45° in cazul pamantului sapat cu lopata;
    • 60° in cazul pamantului sapat cu tarnacopul;
    • 80° in cazul sapaturilor realizare cu ciocanul pneumatic in teren cu roca.

» Daca conditiile de mai sus nu pot fi indeplinite atunci este indicata realizarea sapaturilor cu sprijiniri.

» Alegerea tipului de sprijiniri folosite se va face tinand cont de indicatiile studiului geotehnic, dimensiunile sapaturii si materialele ce urmeaza a fi folosite in realizarea sprijinirilor.

Sursa foto: Pinterest

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*